# O istorie de călătorii, de scrieri, de legende și povești, toate descriu un munte sfânt: Ceahlăul din Neamț > „Pe tot întinsul țării, nu este alt munte mai cunoscut, mai căutat, mai des pomenit. A dat naștere la povestiri ori legende în popor, la descrieri minunate din partea multor scriitori”, scria unul… 2022-02-28, Evenimente „Pe tot întinsul țării, nu este alt munte mai cunoscut, mai căutat, mai des pomenit. A dat naștere la povestiri ori legende în popor, la descrieri minunate din partea multor scriitori”, scria unul dintre marii geografi români, profesorul Ion Simionescu. Așa începe articolul apărut de curând în **Mesagerul de Neamț**, redactat de** profesorul Daniel Dieaconu** și dedicat unui munte cu o istorie impresionantă, vizitat de călători de seamă, de-a lungul timpului și despre care au rămas scrise și transmise multe mărturii, legende și istorisiri. **Galerie foto:** Ceahlăul, muntele sacru păgân, din vremea dacilor, sălașul zeului-om Zalmoxis, a devenit muntele sfânt al creștinismului răsăritean și pe urmele asceților daci au urcat sihaștrii ortodocși. Marele cărturar umanist Dimitrie Cantemir este primul care localizează Ceahlăul pe o hartă, cea dintâi a Moldovei: „Cel mai înalt dintre munți este Ceahlăul, care dacă ar fi intrat în basmele celor vechi, ar fi fost atât de vestit ca și Olimpul, Pindul și Pelias. Este așezat în părțile Neamțului, nu departe de izvorul Tazlăului și mijlocul este acoperit de zăpezi veșnice (…). Înălțimea cea mai mare a muntelui se poate vedea mai cu seamă atunci când pe timp senin, la asființitul soarelui el poate fi zărit de la Cetatea Albă, cetate ce se află la 60 de ceasuri depărtare”. Rolul muntelui de „far călăuzitor”, menționat în „Descriptio Moldaviae” a fost de asemenea, menționat și de urmașii eruditului domnitor, călători străini sau locuitori ai Moldovei, Muntele Ceahlău, așa cum ne arată istoria și legenda, nefiind ocolit de om. Cu o istorie încă din epoca pietrei, descoperindu-se în anii 1957-1958 o așezare epipaleolitică și anul trecut noi artefacte, de către arheologii târgovișteni prezenți în zonă, Ceahlăul a fascinat de-a lungul vremii, de la simpli călători și pelerini, până la scriitori, domnitori, boieri sau mari ierarhi ai bisericii și continuă și continuă să o facă și în prezent: **Găsiți mai jos întregul articol:** [https://mesagerulneamt.ro/2022/02/calatori-de-seama-la-muntele-ceahlau-i-de-la-primele-marturii-pana-la-asachi/](https://mesagerulneamt.ro/2022/02/calatori-de-seama-la-muntele-ceahlau-i-de-la-primele-marturii-pana-la-asachi/) Un alt articol din presa locală, în Monitorul de Neamț, vorbește de apariția unui fenomen rar, intitulat Efectul Gloria sau Spectrul Brocken, observat de curând, de o pietreacă, umbra acesteia fiind proiectată pe cer. [https://monitorulneamt.ro/stafia-cu-aura-de-inger-a-aparut-iar-pe-ceahlau/](https://monitorulneamt.ro/stafia-cu-aura-de-inger-a-aparut-iar-pe-ceahlau/) Tot în Ceahlău, mai pot fi observate și alte fenomene inedite, Umbra piramidei și Calea cerului, care au loc în special în preajma sărbătorii Muntelui Ceahlău, însă nu numai. În „Descriptio Moldaviae”, Dimitrie Cantemir vorbește despre Calea sacră, iar **unii cercetători apreciază că prin Vârful Toaca (1.904 m) trece una din axele energetice ale globului pământesc.** **Galerie foto:** - [Articole](https://neamt.tesseramo.com/articole/o-istorie-de-calatorii-de-scrieri-de-legende-si-povesti-toate-descriu-un-munte)