# Postul Paștelui: obiceiuri în așteptarea Sărbătorilor pascale

> Ne pregătim pentru întâmpinarea Sărbătorilor de Paști prin ținerea Postul Paștelui (Postul Mare), care durează 48 de zile și începe imediat după Duminica Iertării, după cum stă scris în calendarul…

2015-04-07, Meșteșuguri și tradiții

Publicat în 2015 pe site-ul turistic anterior. Programul, tarifele și datele de contact pot fi depășite; verifică pagina locului sau cere informații la centrul de informare turistică înainte de a pleca la drum.

Ne pregătim pentru întâmpinarea Sărbătorilor de Paști prin ținerea Postul Paștelui (Postul Mare), care durează 48 de zile și începe imediat după Duminica Iertării, după cum stă scris în calendarul ortodox. Sunt câteva obiceiuri care se țin în așteptarea acestor Sărbători. Postul cel Mare este postul prin care se întâmpină Învierea Domnului Iisus Christos, și Sărbătoarea Paștelui.

Prima zi dupa Lăsata Secului se numește Lunea Curată, când, mai demult, bătrânele țeseau pânza din care se făceau cămășile purtate de Paște. Tot în această zi, se obișnuia să se purifice locul în care oamenii își duceau traiul.

Jumătatea Postului Mare mai era denumită Miezul Păreților sau Miaza Păresii (de la cuvantul Păresimi, desemnând Postul de 40 de zile), sărbătoare socotită ca un perete care desparte Postul Mare în două părți. În ziua asta nu se făceau lucrări, căci tot ce se lucra în această zi se strica, nu dura, dar se puteau număra ouăle lăsate în cuibar de la Lăsata Secului (pentru a fi înroșite de Paște) și calupele de in, cânepă și lână.

În fiecare sîmbătă din Postul Mare până-n Joia Mare, se aduceau și se mai aduc și în zilele noastre, prescuri și colivă la biserică, care se dau de pomană pentru morți, după sfințirea lor de către preot.

În ziua de Mucenici, sărbătorită pe 9 martie, gospodarii dădeau foc la gunoaie, femeile afumau casa și pomii din grădină cu petice din cârpe aprinse, ca să le ferească de gângănii și jivine. Obiceiul să se facă “măcinici” din aluat copt și apoi însiropat, uns cu miere și presarat cu miez de nucă în forma cifrei 8 pentru cei din familie și pomană pentru morți, se păstrează și astăzi.

Apoi, de Buna Vestire este dezlegare la pește, zi în care se mănâncă pește, ca să fim sănătoși și iuți, ca peștele, tot anul. Cine nu se trezește dis de dimineață în această zi va fi somnoros tot anul. Tot în această zi, se spune că se dezleagă limba păsărilor cântătoare, iar cucul, care a fost uliu toată iarna, redevine cuc, până la Sânziene. Cei ce îl aud cântând pentru prima dată, îl întreabă cât mai au până la moarte sau până la căsătorie. O altă superstitie spune că nu este bine să cauți păsările de ouă în această zi sau să le pui sub cloșcă fiindcă puii vor ieși betegi, sau se vor îmbolnăvi. Totodată, ouăle ouate de Buna Vestire nu se păstrează și nici nu se consumă. Se spune că, așa cum e vremea de Buna Vestire, așa va fi și la Paști. La Neamț, anul acesta, vremea a fost frumoasă de Buna Vestire.

Ultima săptămână din Postul Paștelui, Săptămâna Patimilor, începe după Duminica Floriilor în care se comemorează intrarea lui Iisus în Ierusalim, momentul primirii triumfale pe care i-a facut-o mulțimea Mântuitorului. În această săptămână, în ziua de joi , numită Joia Mare, în timpurile vechi, se tundeau vitele, fetele culegeau rădăcină de urzică și frunze de nuc cu care își spălau părul, iar băieții se tundeau și îngropau părul la rădăcina unei salcii. Joia Mare și Vinerea Mare sunt zilele în care se comemorează crucificarea și moartea lui Iisus pe cruce. De Vinerea Mare se ține post negru, adică nu se mănâncă nimic.

În dimineața de după noaptea Învierii, se pune un ou roșu și unul alb într-un bol cu apă în care sunt monede. Copii își vor clăti fața cu apă și-și vor atinge obrajii cu ouăle din bol pentru a avea un an bogat și sănătate.

- [Articole](https://neamt.tesseramo.com/articole/postul-pastelui-obiceiuri-in-asteptarea-sarbatorilor-pascale)