# Rezervația de zimbri și faună carpatină „Dragoș Vodă” – Vânători-Neamț

> Rezervația de zimbri și faună carpatină „Dragoș Vodă” este situată pe o suprafață de circa 11.500 ha și se află pe raza comunei Vânători-Neamț, în apropierea lui DN15 și a Mănăstirii Neamț.

2017-07-14, Natură

**Rezervația de zimbri și faună carpatină „Dragoș Vodă”** este situată pe o suprafață de circa 11.500 ha și se află pe raza comunei Vânători-Neamț, în apropierea lui DN15 și a Mănăstirii Neamț.

Fiind una dintre cele mai mari și mai reprezentative rezervații din Europa, nu e de mirare că ea se află și în topul celor mai vizitate obiective turistice din județul Neamț. De altfel, această rezervație reverberează încă în amintirea câtorva generații de cine-spectatori, prin faptul că aici au fost filmate și câteva secvențe de vânătoare – cu zimbri „în prim-plan” – pentru superproducțiile “Frații Jderi” (1974) și “Ștefan cel Mare – Vaslui 1475” (1975).

Și, fiindcă tot am pășit pe calea rememorării prezenței zimbrilor în cadrul acestei rezervații, să ne amintim mai întâi că zimbrul (Bison bonasus) este cel mai mare animal de uscat din Europa și că – deși a fost, secole la rând, un veritabil brand pentru Moldova – a dispărut din codrii țării noastre încă dinainte de 1800. Apoi, urmând firul cronologic, să mai reținem că Rezervația „Dragoș Vodă” a fost înființată în 1968, iar primele trei exemplare de zimbri, numite de îndată Rarău, Roxana și Raluca, au fost aduse din Polonia doi ani mai târziu.

Primele nașteri în captivitate au fost înregistrate aici în cursul anului 1974, când „bebelușii” Roco și Rosina s-au alăturat primei generații de locatari… Un nou lot de 5 zimbri caucazieni a sosit în rezervația de la Vânători-Neamț în 1977, dată după care au fost efectuate mai multe împrospătări de efective, fie prin importuri, fie prin schimburi… În anul 2004, aici se mai aflau totuși numai 4 exemplare, dar programul de repopulare a fost reluat cu intensitate și, actualmente, în parc sunt 31 de zimbri – masculi și femele – din care 25 sunt integrați într-un program de creștere în semilibertate.

Aceasta este și partea cea mai interesantă a programului de repopulare a zonei și de revigorarea a speciei, care se desfășoară deocamdată în partea de „grădină zoologică” a Parcului și într-un imens țarc de aclimatizare – cel mai mare din Europa. În suprafață de 180 ha, acest „țarc” are toate datele unui spațiu natural adecvat creșterii și înmulțirii masivelor animale: variate forme de relief, diverse tipuri de vegetație, pajiști întinse, condiții de autonomie și lejeră libertate (deocamdată, mai sunt ajutați cu furaje suplimentare doar în perioada de iarnă). În curând, primii zimbri vor putea fi repuși în libertate, ceea ce va reprezenta, desigur, o premieră senzațională pentru România, finalizându-se astfel și ambițiosul proiect de reconstituire a unui habitat cu adevărat istoric: Ținutul Zimbrului…

Pe lângă această foarte spectaculoasă și incitantă populație de zimbri, în rezervație se află – bucurându-se de condițiile unei grădini zoologice organizate la standarde europene – și mai toate mamiferele mari ce sunt caracteristice faunei carpatine: ursul brun, cerbul carpatin, cerbul lopătar, mistrețul, căprioara, vulpea, lupul, bursucul, pisica sălbatică, jderul, precum și o diversitate de specii de păsări. În rezervație se mai găsesc și trei iazuri – Iazul Căpriorilor, Iazul Cerbilor și Iazul Zimbrilor -, ultimul fiind special amenajat pentru pescuit, drept care e populat cu frumoase exemplare de biban, caras, crap, șalău, știucă… Iată însă că vechea zicală cu „are balta pește” trebuie reformulată aici și din perspectiva avifaunei, iazurile din Parc fiind și un atractiv loc de popas pentru unele specii de păsări, parte din ele fiind oaspeți de toamnă și iarnă.

De altfel, vizitatorii vor putea observa, desigur, și o pitorească „lume a păsărilor”, alcătuită din peste 100 de specii. Chiar dacă multe dintre acestea sunt răpitoare, ele întregesc un univers fascinant, policrom și polisonor, destul de puțin cunoscut nouă, celor familiarizați mai degrabă cu termopane și pavimente, decât cu pajiști ori poiene invadate de gângănii, împestrițate de fluturi și dezmierdate cu triluri… Dintre răpitoarele aflate în Parc și protejate prin convenții internaționale, sunt de amintit acvila de pădure, acvila țipătoare mică, ciuful de pădure, cucuveaua, huhurezul mare, huhurezul mic, uliul păsărar, uliul porumbar, viesparul – parte din ele reușind să le vedem și aici, în regim de grădină zoologică.

Tot în arealul ariei protejate pot fi întâlnite păsări care bucură oricând ochiul, precum: alunarul, ciocănitoarea neagră, cristelul de câmp, pescărelul negru, pescărușul albastru, barza albă și – atenție, o specie rară – barza neagră. Firește, nu putem încheia fără a satisface și interesul celor pasionați de vânătoare, spunându-le că în pădurile de fag și de rășinoase, ca și în parte dintre fânețe, se găsesc și câteva specii de interes cinegetic, precum cocoșul de munte și ierunca. Dar aici, însă, puteți doar să le admirați…

*

Pentru pasionații de drumeție, în Parc sunt amenajate mai multe trasee turistice către atât de atractivele și interesantele obiective culturale, religioase și istorice, pe care în cea mai mare parte le-am evocat și în primele noastre rânduri: Schitul Sihla – Mănăstirea Văratec, Schitul Sihla – Mănăstirea Sihăstria, locul de nevoință al marelui și mult regretatului duhovnic Ilie Cleopa, Mânăstirea Agapia Veche – Mănăstirea Sihăstria, Mănăstirea Neamț – Schitul Pocrov, situat într-o poiană de codru secular, Cetatea Neamț – Oglinzi.

Invitându-vă la popas și drumeție prin acest mirific ținut, vă lăsăm în compania unor rânduri pline de tâlc, așternute cândva, exact acum 75 de ani, de Mihail Sadoveanu:

„Două din cele mai frumoase și mai obișnuite excursii, încă înainte de întregirea graniților noastre, erau: una în valea Bistriței, începând de la Dorna, și alta la mănăstirile din ținutul Neamț.

Astăzi mijloacele de locomoție rapidă înlesnesc vizitarea frumoaselor ctitorii Neamț, Varatec și Agapia într-o jumătate de zi. Călătorii trebuie să vâre în această jumătate de zi – și fac asta cu plăcere – ora prelungită a unui prânz copios. După ce văd cu cea mai mare grabă tot ce este de văzut și leapădă [din traseu] tot ceea ce le-ar cere o sforțare a picioarelor proprii, salută mai mult cu entuziasm decât cu regret peisagiile istorice și schimbă într-un ceas orizontul [ajungând chiar și până în Maramureș, astfel că] după ce automobilul a înregistrat un circuit de o mie de km [în două zile] nu-ți mai rămâne decât o viziune convențională și fumurie…

…Te sfătuiesc numai pe d-ta [cititorule] să-ți abandonezi tovarășii și să te întorci singur, cu bocanci și cu toiag și cu sacu-n spinare, ca să cercetezi pas cu pas locurile sacre, să te pui de acord cu toate și să simți cu bucurie cum se desfac și cântă în tine izvoarele misterioase ale trecutului.”

Galerie foto:

Video:

- [Articole](https://neamt.tesseramo.com/articole/rezervatia-de-zimbri-si-fauna-carpatina-dragos-voda-vanatori-neamt)