# Fauna Masivului Ceahlău

> Fauna Ceahlăului este și ea remarcabilă prin bogăție și varietate. Cele 1286 de specii, dintre care 186 sunt specii de vertebrate, întregesc armonios aspectul de „rai pământesc” al acestui mirific și…

2017-06-08, Natură

**Fauna** Ceahlăului este și ea remarcabilă prin bogăție și varietate. Cele 1286 de specii, dintre care 186 sunt specii de vertebrate, întregesc armonios aspectul de „rai pământesc” al acestui mirific și binecuvântat meleag, consolidează – organic și spectaculos – măreția biogeografică a masivului.

În diferitele etaje de vegetație ale masivului, atât fauna nevertebratelor (mai ales insecte), cât și cea a vertebratelor (de la broaște, până la mamifere) sunt reprezentate printr-o mare varietate de elemente răspândite de jos, din pădurea mixtă, până sus, în pajiștea alpină, în densități și asociații diferite. De asemenea, prin diversitatea elementelor floristice și vegetale care compun pădurea mixtă, precum și prin existenta unor biotopi caracteristici – dumbrăvi, poieni, liziere cu arboret și desișuri – sunt create condiții dintre cele mai favorabile prezenței a numeroase și variate specii de păsări care pot cuibări aici.

**Nevertebratele** sunt bogat și divers prezente în diferitele ecosisteme ale masivului, dar – din cele circa 1100 de specii ce aparțin claselor de viermi, moluște, crustacee, miriapode, arahnide și insecte – peste 1000 de specii sunt reprezentate de insecte. Așadar, acestea alcătuiesc covârșitoarea majoritate a acestei lumi de minuscule necuvântătoare, care, din păcate, sunt mult prea puțin cunoscute oamenilor. Celor pasionați totuși de această fascinantă formă de viață, le putem preciza că, în Ceahlău, microuniversul **insectelor** este populat de interesante – și uneori chiar deosebit de utile – categorii, fiecare cu obiceiurile sau „tabieturile” ei.

Familiarizându-vă succint și cu aceste viețuitoare, despre care e bine să înțelegem că nu fac parte doar din „decorul” mai mult sau mai puțin vizibil al masivului, ci mai ales din ecosistemele sale, să le abordăm tot după gradul de reprezentativitate, deci după ponderea speciilor ce se regăsesc aici. Cele mai multe nevertebrate sunt prădătoare, categorie reprezentată de 231 specii de coleoptere (insecte cu două rânduri de aripi, cele superioare fiind întărite cu chitină), o specie de himenoptere (furnica roșie de pădure) și 30 de specii de diptere (așadar, insecte cu două aripi și – atenție – aparat bucal adaptat la supt și înțepat!). Urmează nevertebratele acvatice, cu care avem deci mai puține șanse de întâlnire și care – o spunem mai ales cunoscătorilor – sunt prezente cu 115 specii de plecoptere, efemeroptere, trihoptere, diptere chironomide și acarieni acvatici. Mult mai plăcut și mai frecvent expuse vederii noastre sunt, desigur, fitofagele, cu cele 94 specii de fluturi și 60 specii de himenoptere, precum și 52 specii de lăcuste și cosași, iar enumerarea noastră se încheie cu păguboasa categorie a consumatoarelor de scoarță și lemn, din care „lucrează tăcut” 50 specii de coleoptere cerambicide, trombari și cari de scoarță.

**Vertebratele** sunt evident favorizate de multitudinea biotopurilor existente în masiv, astfel că, structural, cele 186 de specii care viețuiesc aici sunt reprezentate de: 17 specii de pești, 10 specii de amfibieni, 8 specii de reptile, 121 specii de pasări și 30 specii de mamifere.

Prezența peștilor este favorizată mai ales de prezența pâraielor Izvorul Alb și Schitu, în ale căror ape se găsesc cel mai adesea: zglăvoaca răsăriteană, porcușorul, moioaga, boișteanul, grindelul (ascuns pe sub pietre), cleanul (în zonele cu scurgere mai lentă) și… delicioșii păstrăvi. Uneori, turiștii cunoscători și în tainele pescuitului vor observa însă, în apele pâraielor ce se varsă în Lacul Izvoru Muntelui, și prezența unor pești migratori dinspre lac, precum: obletele, beldița și păstrăvul curcubeu.

Despre amfibieni și reptile, mai întâi trebuie să vă informăm (sau doar să vă reamintim) că, pe teritoriul României, toate speciile acestora sunt protejate, fiind incluse în anexa 3 a Legii nr. 13 din 11 martie 1993 (Convenția de la Berna). E bine să știți și că, dintre cele vreo 40 de specii de batracieni și reptile cunoscute în fauna țării, aproape o treime o întâlniți și în Ceahlău. Astfel, dintre amfibieni veți putea regăsi: broasca cafenie (Rana temporaria), broasca roșie de munte (Rana temporaria), izvorașul cu burtă galbenă (Bombina variegata), salamandra (Salamandra salamandra), tritonul cu creastă (Triturus montandoni) și tritonul de munte (Triturus alpestris), iar dintre reptile mai ales șopârlele (Lacerta viridis și Lacerta agilis), dar și năpârca (Anguis fragilis), șarpele de alun (Coronella austriaca), iar uneori chiar și vipera (Vipera berus), cea mai periculoasă reptilă de la noi.

Păsările din Ceahlău constituie una dintre cele mai mari diversități avifaunistice existente în zona montană a României. Lumea lor se poate bucura din plin de rezervele naturale de hrană existente în acest masiv și reprezintă elementul faunistic cel mai interesant, care dă colorit, sunet și varietate întregului habitat din Parcul Natural.

Diversitatea elementelor floristice și vegetale care compun pădurea mixtă, precum și existența unor biotopuri caracteristice – dumbrăvi, poieni, liziere cu arboret și desișuri – asigură condiții dintre cele mai favorabile prezenței în Ceahlău a numeroase și variate specii de păsări ce pot cuibări aici. Și astfel, se regăsesc conviețuind într-o alternanță dinamică, potrivit anotimpurilor, o varietate de specii de păsări cu origini geografice îndeajuns de depărtate, de la elemente europene (estice, centrale și nordice) până la cele asiatice (siberiene, mongolice și tibetane). Pentru a vă satisface curiozitatea, vă vom prezenta – potrivit felului lor de a se hrăni – și categoriile de păsări des întâlnite în acest masiv…

Există astfel o categorie de păsări „vegetariene”, care se hrănesc cu semințe și fructe, iar din rândul lor fac parte și cinteza, câneparul, codroșul, măcăleandrul, mugurarul, sturzul cântător, după cum există și „pseudo-carnivore”, care se hrănesc cu insecte: capîntortură, ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea pestriță mare, cojoaica de pădure. Firește, cu adevărat „carnivore” sunt păsările răpitoare, iar după timpul de acțiune sunt cele de zi, precum sfrânciocul, șorecarul, vânturelul roșu, corbul (care este necrofag și fie se mulțumește cu leșuri, fie fură prada altor răpitoare) și cele de noapte: cucuveaua, huhurezul, minunița și altele.

Firește, iubitorilor muntelui și ai întregului său ecosistem trebuie să le amintim și păsările din Ceahlău care sunt rare sau amenințate cu dispariția și – din acest motiv – protejate prin lege: acvila de munte, brumărița de munte, bufnița, caprimulgul, ciocârlia de pădure, cocoșul de munte, ciocănitoare cu spatele alb, ciocănitoarea cu trei degete, ciocănitoarele de munte, fâsa alpină, fluturașul de stâncă, gaia roșie, porumbelul gulerat, muscari, sfrâncioci.

**Mamiferele** întregesc tabloul faunistic al masivului și, deși sunt relativ puține ca specii (doar 45, predominante fiind rozătoarele), unele dintre acestea – inclusiv cele valoroase sub aspect cinegetic (capra neagră, căprioara, cerbul, ursul, mistrețul) – au efective destul de numeroase. Cât privește posibilitățile de a le zări, să precizăm că, în afara celor câteva specii indiferente față de altitudine, relief și biotop, cum sunt lupul, vulpea și iepurele, celelalte specii prezente în acest masiv sunt cantonate în biotopuri caracteristice modului lor de viață. Bine reprezentată, dar și puțin cunoscută este fauna de mamifere mici, din rândul cărora în Ceahlău se găsesc: ariciul, cârtița, chițcanul, liliacul, pârșul, șoarecele de pădure, veverița; dintre felide, aici trăiesc pisica sălbatică și râsul, iar dintre mustelide – bursucul, dihorul, helgea și nevăstuica.

Firește, scăderea treptată, de-a lungul timpului, a efectivelor unor păsări și mamifere a condus și în aceste domenii la protejarea foarte strictă a unor elementele faunistice. Astfel, au fost declarate **monumente ale naturii** lostrița, acvila de munte, bufnița, cocoșul de munte, fluturașul de stâncă, capra neagră, cerbul, râsul, după cum sunt și animale care trebuie ocrotite pentru rolul lor important în menținerea echilibrului în natură. Din categoria **animale ocrotite** fac parte păsările răpitoare de zi și de noapte, dintre care unele sunt foarte rare: ciuvica, corbul (un harnic sanitar al pădurilor) și minunița, păsările cântătoare (mari consumatoare de insecte), precum și – dintre mamifere – ariciul, cârtița, chițcanul, liliecii, care de asemenea sunt mari consumatoare de insecte.

Galerie foto:

- [Știri](https://neamt.tesseramo.com/stiri/fauna-masivului-ceahlau)