Datini și obiceiuri la Târgul de Crăciun la Neamț
i
Deprinse de-a lungul timpului, fiind adeseori legate de credință, obiceiurile cele mai adânc pătrunse în conștiința colectivității sunt respectate și astăzi în satele nemțene. Păstrarea și puterea obiceiurilor s-au datorat valorii lor, probată în timp, și acceptată de întreaga comunitate.
Colindatul în cete de copii sau tineri, cântecele cu steaua și teatrul cu teme religioase fac parte din manifestările care au loc la evenimentul Târgul de Crăciun la Neamț. Anul Nou este întâmpinat cu plugușorul, buhaiul, tălăncile și chiar cu plugul tras de boi, iar apoi se fac auzite sorcova și jocurile cu măști: capra, cerbul, ursul, dansul căiuților și teatrul haiducesc.
La această ediție, în spectacolul măștilor evoluează trupe ale ansamblurilor folclorice „Codrii Neamțului”, „Florile Tarcăului” și „Floricică de la munte”, Ansamblul folcloric „Comorile Neamțului”, Grupul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Sumănarii de la Trifești”, dar și Grupul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Răzeșii Cracăului”.
Imaginile arată frumusețea și spectaculosul acestor datini și tradiții, manifestări artistice și culturale care au reușit, în acest an, să înlocuiască, printr-un mare succes la public, tradiționalul Festival „Steaua sus răsare!”, care, la această ediție cât și anul trecut, din cauza condițiilor pandemice, acesta nu a mai avut loc, cu alaiul și paradele specifice care se desfășurau în fiecare an, în județul Neamț.
Galerie foto:
Obiceiurile la sărbătorile de iarnă formează cel mai lung, mai bogat și mai vesel ciclu de manifestări folclorice. Ele reprezintă arhiva vie a spiritualității locuitorilor, mai bine păstrată în Moldova și cu precădere în satele județului Neamț. Obiceiurile de iarnă de pe aceste meleaguri formează un repertoriu foarte bogat și variat, impresionând prin mesajul tematic, costumație, recuzită și muzică.
Bogăția folclorului muzical și coregrafic al zonei a fost subliniată de mulți călători străini și cărturari români. Dimitrie Cantemir observa: „Căci moldovenii au peste o sută de jocuri felurite și câteva așa de meșteșugite, încât cei ce joacă parcă nici nu ating pământul și parcă zboară în văzduh.”
PROGRAM ARTISTIC până la finalul evenimentului Târgul de Crăciun la Neamț
Marți, 28 decembrie 2021
16:30 „Roxi’s Music Team”
Miercuri, 29 decembrie 2021
16:30-17.45 Ansamblul folcloric „Comorile Neamțului” (coregraf, Anda Acristinei)
Joi, 30 decembrie 2021
14:00 Zestrea Bacăului
17:00-18.00 Ansamblul folcloric „Codrii Neamțului” (coregraf, Sebi Coroi)
Vineri, 31 decembrie 2021
16:00 Daiana Vinca și Grupul vocal „Cetinița”
Sâmbătă, 1 ianuarie 2022
16:30 Grupul de datini și obiceiuri de iarnă „Sumănarii de la Trifești”
17:30 FLoare de Colț – Georgiana Axinte
Duminică, 2 ianuarie 2022
16.30-17.30 Ansamblul Folcloric „Brâu Roș” din Piatra Neamț
18:00 Grupul de datini și obiceiuri de iarnă „Răzeșii Cracăului”
***
Câteva informații despre ansamblurile de datini și obiceiuri din județul Neamț
ANSAMBLUL FOLCLORIC „FLORICICĂ DE LA MUNTE” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț
Înființat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanți păstrători de cultură tradițională românească. De aproape cinci decenii, ansamblul nemțean cutreieră Europa, ducând cu el frumusețea dansurilor, cântecelor și a costumelor populare românești. În palmaresul Ansamblului se află distincții obținute la manifestări prestigioase din țară și din întreaga Europă: Festivalul Internațional de Folclor de la Reims (Franța), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet și Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internațional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franța), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internațional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).
Parte componentă a Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical și literar al zonei.
Repertoriul muzical-coregrafic cuprinde suite de dansuri din toate zonele etnofolclorice ale țării. Pentru perioada sărbătorilor de iarnă, ansamblul are pregătit un program special, în care se regăsesc câteva dintre cele mai frumoase colinde din zona Neamț, precum și datini și obiceiuri practicate de gospodarii satelor ținutului, cum ar fi jocul caprei, al ursului, jocul măștilor dar și urătura de An Nou sau semănatul.
Ansamblul folcloric „Florile Tarcău”, comuna Tarcău, județul Neamț
Ansamblul Folcloric „Florile Tarcăului”, al Școlii Gimnaziale ,,Iulia Hălăucescu”, Comuna Tarcău, Județul Neamț, a fost înființat în anul 2015, iar din decembrie 2016, instructorul – coregraf al acestuia este, Marius Lupu.
În anul 2018 ansamblul tărcăoan a participat la Festivalul Internațional de Folclor din Sanremo – Italia, în care a reprezentat România cu succes, obținând trofeul festivalului.
Au cântat și încântat publicul iubitor de tradiție și obiceiuri, de 2 ori la Parlamentul European din Bruxelles și tot de atâtea ori în cadrul Asociației Comunelor din România.
Grupul de datini și obiceiuri de iarnă „SUMĂNARII” de la Trifești (NEAMȚ)
În anul 1971, descoperind frumusețea sumanelor ținute în lăzile de zestre, învățătorul Dumitru Stoean a avut inițiativa organizării unei formații care să reprezinte comuna Trifești la una dintre primele ediții, cea din 1972, ale Alaiului de Obiceiuri și Tradiții de Anul Nou.
Uimite de autenticitatea și de frumusețea costumelor, dar și de calitatea programului artistic arătat, în 1973, formația a fost invitată la Televiziunea Română. Tot atunci și tot la București, «Sumănarii» au luat Locul I pe țară! Au urmat participări numeroase peste tot în țară, cele mai importante premii fiind cucerite la Iași (1991), Constanța, Sfântu Gheorghe (Covasna), Alba Iulia.
Formația a susținit spectacole și la “Muzeul Satului” din București, pentru ca apoi faima sa să o ajute să treacă și frontierele, ajungând la Căușeni sau la Chișinău, în Republica Moldova.
Grupul nostru cuprinde douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generații. Ei poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, pot spune chiar unice în țară, confecționate de un singur om, meșterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moștenire secretul meșteșugului său. Sumanele sunt țesute din lână bătută, sunt cusute manual cu șnur tot din lână.
Din recuzita grupului nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, și cornul de vânătoare. Până acum zece ani aveam și un plug tras de boi.”
