Pelerinaje prin Neamt: vechi mănăstiri – vetre de credință

Vă propunem să faceți un pelerinaj la un sfârșit însorit de săptămână la câteva mănăstiri, monumente istorice aflate în dreapta și stânga drumului DN15 Piatra Neamț-Bicaz. Să plecăm din Piatra Neamț spre Mănăstirea Bistrița (7-8 km), una dintre cele mai vechi și mai importante așezăminte monahale din Moldova cu trei ctitori, mari voievozi: Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Petru Rareș.

Așezată între dealuri cu păduri în amestec și cu livezi de meri, nuci, și cireși, mănăstirea ne întâmpină cu zidurile ei vechi în mijlocul cărora este înălțată de câteva sute de ani frumoasa biserică din piatră construită de Domnitorul Alexandru cel Bun, întâiul ctitor al mănăstirii. La intrarea în mănăstire vedem clopotul dăruit mănăstirii de Ștefen cel Mare, a cărui greutate este de 800 kg. Pășind în interiorul bisericii, care are hramul Adormirea Maicii Domnului, aflăm mormântul Domnitorului Alexandru cel Bun (1400-1432), fiul Domnitorului Roman Mușat I, mormântul Doamnei Ana, cea de- doua soție a sa, mormântul lui Alexandrel, fiul cel mare al lui Ștefan și a surorii sale, domnița Ana. Tot aici este înmormântată Doamna Maria, soția Domnitorului Ștefan Lăcustă, fiul lui Alexandrel. La Mănăstirea Bistrița vom întâlni mulți pelerini care sunt veniți din toate părțile țării pentru a vizita străvechiul lăcaș, neprețuit monument istoric și pentru a se închina la Icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, dăruită de împăratul Bizanțului, Manuel Paleologu, în anul 1407, și la Icoana făcătoare de minuni a Sfântului Gheorghe. În Muzeul mănăstirii se păstrează un mare numar de icoane vechi, cărți religioase, vestitul Pomelnic de la Bistrița, sculpturi și fresce, monezi (secolele XVI-XVIII). După toate aceste momente de spiritualitate creștinească, pornim către Mănăstirea Bisericani aflată la nici 10 km de Bistrița.
Urcăm drumul asfaltat care șerpuiește cam 5 km pe muntele Pietrosu. Mănăstirea Bisericani este construită, la o altitudine de 650 de metri. Primul schit de lemn s-a ridicat aici în vremea domnitorului Alexandru cel Bun. Apoi Cuviosul Iosif a construit o biserică din lemn. Însă ctitorii mănăstirii sunt considerați domnitorii Ștefan cel Mare, Stefăniță Vodă, Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu. Prima biserică de zid este a lui Ștefăniță Vodă (1517-1527). Biserica mănăstirii, a cărui hram se sărbătorește la Buna Vestire, are amprenta modificărilor efectuate în vremea domnitorului Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546). Între anii 1626-1631 biserica s-a înconjurat de ziduri groase cu turnuri de apărare. Actualmente figurează pe lista monumentelor istorice din județul Neamț. Prin anul 1885, aici a funcționat un penitenciar, apoi din anul 1905, complexul mănăstiresc a fost transformat în sanatoriu, dar numele și faima acestei vetre de credință a trăit în schit, ca o nestinsă flacără. Mai jos cu 500 de metri, în preajma vechiului palat pentru stăreție, împrejmuit cu zid înalt de 5 metri, au început încă din anul 1990, să se construiască biserica cu același hram păstrat de 500 de ani încoace și clădirile noi ale mănăstirii. Iată de ce, sinodul din anul 1991, ridică schitul la rang de mănăstire independentă. În pelerinajul nostru, înainte de a ne îndrepta către Mănăstirea Pângărați, până la care avem de străbătut cam 10 km, nu uităm să trecem și pe la Peștera Sfântului Chiriac.
La Pângărați, în anul 1460, Cuviosul Simeon a ridicat prima biserică din lemn, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, dar care a fost incendiată de turci, în anul 1476. Domnul Moldovei, Alexandru Lapusneanu (1552-1561 1564-1568), zidește pe la anul 1560, în locul bisericii din lemn, biserica din piatră, pe care o admirăm acum. În biserică se păstrează icoane de o mare frumusețe, ilustrând faima iconarilor de la Pângărați și a marii școli iconografice care a funcționat aici. Încărcătura spirituală pe care o putem experimenta aici este sporită, probabil și de panorama extraordinară pe care o oferă împrejurimile.Ne pregătim să continuăm pelerinajul spre Valea Tarcăului. Din locul în care ne aflăm, Mănăstirea Pângărați, până acolo sunt aproximativ 26 km.
Mănăstirea Sihastria Tărcăului, amintită într-un document din anul 1832, este așezată pe Valea Tarcăului, între satele Brateș și Ardeluța, în inima muntelui Goșman. Ajunși în Tarcău facem stânga prin fața Ocolului silvic, spre Ardeluța. Drumul este asfaltat. Biserica mănăstirii s-a sfințit în anul 1833, cu hramul Duminica Tuturor Sfintilor, care se prăznuiește în prima duminică după Pogorârea Duhului Sfânt. Turnul clopotniță datează din anul 1868. De atunci, Sihăstria Tarcăului a fost schit, mănăstire și iar schit. Din anul 1991, schitul din Sihastria Tarcăului are statut de mănăstire și este monument istoric. Cu liniște și pace în suflet, aici se termină pelerinajul nostru care, nu vă va lua din timpul dumneavoastră decât o singură zi.