Jocul „caprei” este un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor evidenṭiat prin boabele care se aruncă de gazdă peste „capră”. „Capra” este de fapt un om mascat, ascuns sub un costum larg, care ṭine deasupra capului un băṭ în vârful căruia este cioplit un fel de cap de capră din lemn. Falca de jos este mobilă astfel că aceasta poate deschide gura ṣi poate clămpăni, făcând un zgomot specific. În jurul caprei dansează ṣi alṭi colindători mascaṭi ṣi costumaṭi specific dar ṣi instrumentiṣti cu acordeon, fluier, tobă sau chiar vioară. În Ținutul Neamṭului „Capra” a grupat în jurul ei un număr impresionant de „mascaṭi” care împreună merg pe uliṭele satului, din casă în casă pentru a aduce noroc ṣi belṣug.
Un alt obicei întâlnit este de a umbla cu „Ursul”. Această datină a cărei origine se află într-un cult geto-dac, urmăreṣte fertilizarea ṣi purificarea solului ṣi a gospodăriei. Ursul este un personaj întruchipat de un flăcău care poartă pe cap, pe umeri ṣi pe spate blana unui urs, având în jurul urechilor niṣte ciucuri roṣii. În timp ce ursul mormăie ṣi joacă în ritmul tobelor ṣi al fluierăturilor, ursarul zice câteva strigături. „Ursul” este însoṭit de un grup de colindători mascaṭi ṣi costumaṭi, care reprezintă diverse animale sau personaje care îl aṭâṭă prin strigături.
Un alt joc întâlnit în această zonă este „Căluṭii” care reprezintă simbolul tinereṭii veṣnice. Tinerii înveṣmântaṭi în „Căluṭi“ trebuie să danseze cu frenezie ṣi graṭie, pentru a exprima legătura sacră dintre om ṣi animalul care i-a stat aproape ṣi l-a slujit cu sârguinṭă din cele mai vechi timpuri. Flăcăii care joacă rolul de “Căluṭi” ṣi poartă mască sunt îmbrăcaṭi în costume populare specifice zonei.
Mai multe din colecție
Deschide colecția
