Mănăstirea Agapia

Aflată între munți purtând păduri seculare care-i subliniază frumusețea, un loc de prețuit cu dragoste creștină, Mănăstirea Agapia, una dintre cele mai renumite din Moldova, este atestată documentar în anul 1437. Dar fiindcă terenul era supus alunecărilor, prin anii 1600, călugării au construit altă mănăstire, mai la vale, din piatră de granit, sfințită la 1647. Biserica are hramul bisericii vechi construită de Petru Rareș, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril. Din anul 1803 , mănăstirea primește obște de maici. De-a lungul vremii, mănăstirea, care ”pare a se furișa și a se ascunde în strâmta, adânca și umbroasa vale scăldată de limpedele pârău al Agapiei”,așa cum o vedea Calistrat Hogaș, a trecut prin numeroase primejdii. A fost jefuită, incendiată dar a renăscut mereu, din ce în ce mai frumoasă, așa cum o vedem astăzi.

Biserica Sfinții Voievozi este atracția principală a așezământului monahal de la Agapia. Biserica a fost pictată de cel care este considerat primul dintre fondatorii picturii române moderne, însuși Nicolae Grigorescu (1838-1907) cu prilejul renovării ei din anul 1858. Grigorescu a realizat pe parcursul a trei ani, până în 1861, fresce în concepție originală, zeci de compoziții cuprinzând scene biblice în mișcare, și icoane pline de lumina credinței, de vitalitatea chipului de român și de realism, despre care Vlahuță spunea”Din câte biserici avem în țară, nici una nu închide o așa de aleasă comoară artistică, atâta bogăție de viață cerească, exprimată așa de frumos, așa de curat și cu atâta putere”.

Multe din lucrările marelui pictor se găsesc în Muzeul din incinta mănăstirii păzit cu sfințenie de către maici, acesta fiind o altă atracție deosebită a Agapiei.