Cele mai vizitate obiective turistice antropice din Parcul Natural Vânători Neamț
Parcul Natural Vânători adăpostește pe teritoriul său numeroase obiective turistice antropice. Cea mai mare atracție dintre aceste obiective o constituie mănăstirile, vechi locașuri monahale de cult care au dăinuit până astăzi. Printre ele se numără:
Mănăstirea Neamț cunoscută și sub denumirea de „Ierusalimul ortodoxiei române”, datează de pe vremea domnitorului Petru I Mușat și este cea veche mănăstire din Moldova. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare și este considerată cel mai interesant și reprezentativ monument al arhitecturii vremii având fațadele bogat împodobite cu motive ornamentale. Pictura în frescă originală s-a mai păstrat în pridvor, pronaos, naos și altar, precum și în încăperea mormintelor.
Mănăstirea Văratec amplasată într-un cadru natural deosebit este cunoscută ca fiind mănăstirea cu cel mai mare număr de maici din țară. Biserica mănăstirii datează din anul 1808 și este o construcție în stil moldovenesc având formă de navă și acoperișul prevăzut cu două turle cilindrice. Muzeul mănăstirii păstrează un valoros patrimoniu cultural-artistic și istoric. În satul mănăstiresc Văratec se află și mormântul poetei Veronica Micle.
Manastiri din Parcul Natural Vanatori, judetul Neamt
Manastirea Agapia a fost ctitorită de fratele voievodului Vasile Lupu și este cunoscută pentru pictura interioară executată de pictorul Nicolae Grigorescu. Acesta a reușit să îmbine cu succes stilul neoclasic cu tradiția bizantină și arta românească. A pictat 29 de lucrări originale realizând un stil românesc al picturii religioase. Mănăstirea deține o biblioteca cu cărți foarte vechi și un muzeu cu artă religioasă medievală. În satul mănăstiresc se poate vizita casa memorială a scriitorului roman, Alexandru Vlahuță.
Manastirea Agapia Veche datează din secolul al XIV lea și biserica mănăstirii a fost de mai multe ori reconstruită. Lăcașul care se vizitează astăzi a fost reconstruit în întregime între anii 1990-1994 folosindu-se grindă groasă de pin , dar clopotnița este originală. De aici, pe traseele amenajate în parc, se poate ajunge la Mănăstirea Secu și Mănăstirea Sihăstria.
Mănăstirea Secu este o vatră monahală de intensă trăire duhovnicească a cărei vechime se ridică la aproape 500 de ani. Muzeul mănăstirii adăpostește un tezaur format din numeroase obiecte de cult, manuscrise, veșminte, tipărituri de o mare valoare artistică și istorică. Colecția de obiecte bisericești a Mănăstirii Secu a fost apreciată și de către Nicolae Iorga care a descris-o ca fiind „marea minune a Secului”.
Mănăstirea Sihăstria este unul dintre lăcașurile de cult care a avut un rol important în trecutul Moldovei medievale. Așezată la margini de păduri seculare, pe un platou însorit înfipt în coasta muntelui, mănăstirea este locul unde și-au trăit viața monahală unii dintre cei mai mari duhovnici din întreaga țară, și anume: Părintele Cleopa, Ieroschimonahul Paisie Olaru, Schimonahul Irineu Protcenco și Arhimandritul Ioanichie Balan.
Mănăstirea Horaița datează din prima jumătate a sec. al XIX lea și este unică prin elementele de arhitectură romano-bizantină, precum și prin influențele rusești remarcate în numărul și configurația celor opt turle. Biserica mănăstirii impresionează prin frumusețea picturii din interior realizată în stil neobizantin, pe un fond cărămiziu, dar și prin catapeteasma realizată la Viena și sculptată în stil baroc.
