Portul popular din județul Neamț
i
Portul popular
Portul popular tradițional a constituit unul dintre cele mai reprezentative elemente de cultură populară. Femeile au asigurat diversitatea și originalitatea costumelor, realizând singure majoritatea pieselor de îmbrăcăminte. Ele au împrumutat tipare și decoruri, dar niciodată nu le-au copiat întocmai, punându-și amprenta pe fiecare piesă. Se știe că multe fete își coseau cămășa în taină pentru a fi cele mai mândre atunci când ieșeau la horă în sat.
Costumul popular din județul Neamț se înscrie în caracteristicile generale ale portului moldovenesc de veche tradiție, cu unele particularități morfologice și estetice zonale și locale.
Costumul tradițional femeiesc este de veche factură și se remarcă prin simplitatea componentelor: broboada pe cap, catrința, cămașa cu poale, brâul și bârneața, bondița, sumanul, opincile și nelipsita traistă.
Portul tradițional bărbătesc era mai uniform, mai simplu și mai ușor de confecționat. Costumul de lucru era compus din piese de tip arhaic, fiind în întregime alb: ițarii țesuți din bumbac sau păr de oaie, ori ”bernevecii” din pănură, cămășoiul din ”tort”, încins cu brâul sau chimirul lat, opincile îngurzite și gluga ciobănească. Costumul de sărbătoare era lucrat din materiale de calitate mai bună, mai bogat și cu decorul diferențiat pe zone și pe vârste. Pe cap, bărbații purtau vara pălării cu borul mare, pe care tinerii le împodobeau cu ciucuri, pene sau flori. Iarna puneau cușma din pănură sau căciula din blană de miel, brumărie sau neagră.
În prezent, costumele tradiționale mai sunt purtate la biserică de unii locuitori din satele de pe Valea Bicazului, dar în general ele sunt folosite de membrii unor ansambluri de jocuri și interpreți de muzică populară.Totuși, multe bătrâne din satele nemțene mai păstrează în dulap câte un costum lucrat de mama sau bunica lor, în semn de respect pentru munca, dragostea și tradiția străbună.
Galerie foto:
