Orhidee din Masivul Ceahlău
“Ceahlăul – bătrânul și falnicul masiv al Carpaților Moldovei, cunoscut și îndrăgit de toți pentru vraja cu care-i atrage spre spectaculoasele sale culmi – este păstrătorul unei comori floristice și faunistice remarcabile.
Prin structura sa geologică, prin varietatea formelor de relief și substratului sau predominant calcaros, masivul Ceahlău ofera condiții prielnice de viața celor 1097 specii (plus 21 specii hibride) si 206 subspecii de plante vasculare care-l populează, adică aproape 65% din flora județului Neamț și 36% din întreaga floră a României. El adapostește un număr de 37 specii de orhidee (dintre care trei ocrotite de lege), aparținând la 21 de genuri.
Membre ale unei familii (Orhidaceae) deosebit de numeroase (cca 25 000 de specii), orhideele sunt răspândite pe întreaga planetă (mai puțin în zonele aride ale deșertului și la cei doi poli inghețați ai Pământului) și ocupă una din treptele cele mai înalte pe scara evoluției lumii vegetale.
Specii ierboase perene, orhideele pot fi terestre sau epifite, autotrofe sau heterotrofe, dar se află, obligatoriu – prin rădăcinile adventive – în simbioza cu miceliul unor ciuperci, cu care formează asociații specifice (micorize), de unde și dificultățile întâmpinate la cultivarea și aclimatizarea lor în alte biotopuri decât cele de origine (Toma si Nita, 1996).”
„Particularitățile și diversitatea speciilor de orhidee terestre din Masivul Ceahlău” – Tatiana Onisei, Manuela Rascol INCDBA-IBA București
Valoarea patrimoniului floristic al Ceahlăului este inestimabilă fiind cunoscute 37 de specii de orhidee, unele amenințate cu dispariția, aflate sub protecția legii. Necesitatea conservării și valorificării acestuia se impune din cauza regresului orhideelor, specii deosebit de sensibile la acțiunile antropice.
La majoritatea speciilor de orhidee terestre partea aeriană se dezvoltă din toamnă, perioada de iarnă fiind trecută în stadiul de rozetă; altele apar după trecerea gerurilor, dezvoltand primăvara o tulpină garnisită sau nu de frunze, dar care se termină obligatoriu cu o inflorescență cel mai ades impresionantă prin aspectul foarte personal al florilor ce o compun.
Semințele, foarte numeroase, diseminate mai cu seamă de vânt, sunt minuscule, comparabile ca dimensiuni cu firele de praf, atingând performanța de a avea cea mai redusă dimensiune față de orice altă familie de plante. Singura posibilitate ca din embrion să se dezvolte o plantă este ca măcar un filament dintr-o ciupercă microscopică (din grupul Basidiomycetelor) compatibilă cu specia să-l penetreze și să-i aducă elementele nutritive și apă de care are nevoie ca să crească.
Numărul enorm de mare de semințe pe care-l formează orhideele devine astfel o șansă în plus de întâlnire între acestea și ciupercile simbionte. De aceea există, probabil, și adaptările incredibile ale florii la polenizarea prin insecte, care asigură fecundarea.
Declinul înregistrat în ultimul timp de speciile de orhidee spontane din Europa, datorat recoltării lor asidue pentru florile elegante și parfumate, dar și utilizării lor în medicina empirică pentru proprietăți afrodisiace, face ca un număr tot mai mare de specii să fie considerate rare și chiar amenințate cu dispariția.
Privite în general, speciile de orhidee din Ceahlău au cerințe ecologice foarte variate și par a se adapta tuturor condițiilor de viață oferite de acesta, ele fiind răspândite din zonele limitrofe de la poalele muntelui și până în vârful masivului, în numeroase stațiuni (păduri umbroase, fânețe umede, liziere, luminișuri și rariști, pajiști alpine, turbării, locuri mlăștinoase) care au, totuși, câteva caracteristici comune, legate de natura calcaroasă a substratului, aciditatea acestuia, umiditatea, regimul de lumină și microclimatul local.
Masivul Ceahlău a beneficiat, însă, în ultimii 15 ani de un suport consistent din partea autorităților administrației locale și centrale, de sprijin european și mai ales s-a bucurat de aportul comunității științifice, solidarității civice și entuziasmului tinerilor care s-au implicat activ în activități de conservare a biodiversității, de protecție a mediului și de salvare a patrimoniului cultural al muntelui.
Nu putem decât să ne exprimăm bucuria pentru progresele vizibile înregistrate în Parcul Național Ceahlău, arie naturală protejată, care stârnește interesul în creștere al turiștilor în descoperirea acestor adevarate minuni ale naturii și să ne exprimăm speranța că și generațiile viitoare se vor bucura de orhideele noastre sălbatice.
Anacamptis pyramidalis
Cephalanthera rubra
Cypripedium calceolus
Epipactis atrorubens
Epipactis helleborine
Nigritella rubra
Orchis ustulata
Spiranthes spiralis
