
Primăvara debutează și cu evenimente culturale la Neamț
i
Gala Premiului național pentru proză „Ion Creangă”, Opera omnia, ediția a V-a
1 Martie, începutul primăverii și ziua povestitorului Ion Creangă (184 ani) a marcat și desfășurarea Galei Premiului național pentru proză „Ion Creangă”, Opera omnia, ediția a V-a, iar laureata evenimentului a fost desemnată scriitoarea Gabriela Adameșteanu.
Proiect cultural important pe agenda de manifestări culturale a Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, Premiul național pentru proză „Ion Creangă”, Opera omnia, este finanțat de Consiliul Județean Neamț, fiind inițiat în anul 2017 de criticul literar Cristian Livescu.
La această ediție, ca președinte al juriului a fost desemnat scriitorul Nicolae Breban, membru al Academiei Române. Alături de domnia sa, în procesul de jurizare au mai fost implicați scriitorii și criticii literari: Bogdan Crețu, Mircea A. Diaconu, Constantin Dram, Adrian Dinu Rachieru, Theodor Codreanu și Cristian Livescu.
Nominalizații Premiului național pentru proză „Ion Creangă”, Opera omnia, ediția a V-a, au fost stabiliți în urma unei anchete minuțioase făcute de organizatori în mediile literare. Aceștia sunt (în ordine alfabetică): Gabriela Adameșteanu, Ștefan Agopian, Radu Aldulescu, Petru Cimpoeșu, Radu Cosașu, Doina Ruști, Dumitru Țepeneag.
Finalmente, juriul a decis ca Premiul să-i fie acordat scriitoarei GABRIELA ADAMEȘTEAU, domnia sa alăturându-se, astfel, celorlalți patru laureați de până acum: Dumitru Radu Popescu (2017), Nicolae Breban (2018), Eugen Uricaru (2019), Dan Stanca (2020).
De asemenea, în cadrul proiectului Premiul național pentru proză „Ion Creangă”, Opera omnia, a fost prevăzută și editarea lucrării „Scara ruptă” a prozatorului Dan Stanca, laureatul de anul trecut al Premiului. Cartea se adaugă unei serii de antologii din creația laureaților, constituindu-se astfel Seria „Prozatori români laureați ai Premiului Național de proză «Ion Creangă»”. Până acum au mai apărut: „Ivan Turbincă și Iapa Troiană“(D. R. Popescu), „Amintiri ale celui ce pare că am fost” (Nicolae Breban), „Viața altora” (Eugen Uricaru).
GABRIELA ADAMEȘTEANU

Prozatoare, publicistă și traducătoare, Gabriela Adameșteanu s-a născut la Târgu Ocna (Bacău). Este fiica lui Mircea Adameșteanu și a Elenei Adameșteanu (n. Predescu), profesori. Face liceul la Pitești (1956-1960), apoi va absolvi Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1960-1965), după care intră în sistemul editorial, ca redactor la Editura Enciclopedică Română (1968-1974), Editura Științifică și Enciclopedică (1974-1983) și Cartea Românească (1983-1990). În aprilie 1990 părăsește Editura Cartea Românească pentru revista „22”, al cărui redactor-șef devine în septembrie 1991.
Debutează în 1971, la „Luceafărul”, iar în 1975 își face debutul editorial cu romanul „Drumul egal al fiecărei zile”. Urmează „Dăruiește-ți o zi de vacanță” (1979). Romanul „Dimineață pierdută” (1983) îi aduce succesul, încă din perioada comunistă. Dramatizarea făcută de Cătălina Buzoianu în 1986, una foarte reușită, a consacrat romanul și în ochii publicului de teatru, cel puțin două actrițe, Tamara Buciuceanu (în rolul Vica) și Gina Patrichi (în Ivona), devenind de-a dreptul întruparea personajelor.
În 1989 scrie „Vară-primăvară”, din care mai târziu, în 2003, va relua nuvela „Întânirea”, care va da și titlul noului său roman.
Din 1989 până în 2003, Gabriela Adameșteanu a părăsit literatura și s-a dăruit cu înfrigurare gazetăriei politice. Pentru multe segmente de public, Gabriela Adameșteanu înseamnă revista „22”, Grupul pentru Dialog Social, implicarea zilnică în cele mai dure, mai sinuoase și mai spinoase evoluții ale politicii românești. Cele două mărturii editoriale – interviurile din „Obsesia politicii” (1995), dar mai ales volumul „Cele două Românii” (2000) – sunt totuși departe de a oferi adevărata anvergură și ponderea acestei activități.
În 2010, Gabriela Adameșteanu publică romanul, „Provizorat”, iar în 2014 scoate „Anii romantici”, carte care a fost prezentată și publicului din Piatra-Neamț la ediția din 2016 a Târgului de carte „Libris”.
Opera sa a fost tradusă pentru publicul cititor din Franța, Estonia, Israel, Bulgaria, Polonia și Ungaria.
Gabriela Adameșteanu este cunoscută în lumea literară și pentru traducerile făcute unor scriitori consacrați. Două exemple numai: Guy de Maupassant, „Pierre și Jean”, Bucuresti, 1978 (în colaborare cu Viorica Oancea); Hector Bianciotti, „Fără îndurarea lui IIsus”, București 2003.
În amintirea marelui povestitor și a recunoașterii valorilor literare, evenimentul va deveni o tradiție în Neamț.
Ajungând la Casa Memorială din Humulești, turiștii pătrund în universul „Amintirilor din copilărie”, descoperind totul așa cum era descris de genialul, unicul și îndrăgitul povestitor al românilor: „Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca din Humulesti, la stalpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei la capat, de crapau matele jucandu-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care ma tineam cand incepusem a merge copacel, la cuptorul pe care ma ascundeam, cand ne jucam noi, baietii, de-a mijoarca, si la alte jocuri si jucarii pline de hazul si farmecul copilaresc, parcă-mi salta si acum inima de bucurie!” – Ion Creangă.
Galerie foto:






