Visit Neamț

Istoria pustnicilor din pădurile Sihlei

De-a lungul timpului nenumărații sihaștri aflați răspândiți prin întinsele păduri dintre Mănăstirile Neamț, Secu, Sihăstria, Agapia, ce duceau până la Hangu, Durău, Ceahlău au considerat pădurile Sihlei ca fiind cea mai „tare pustie”. Prin aceste păduri se încumetau să se nevoiască doar pustnicii ajunși pe treptele cele mai înalte de pregătire isihastă, unii dintre ei rămânând zeci de ani în taină desăvârșită.

Prima menționare scrisă despre prezența pustnicilor în pădurile Sihlei apare într-un zapis sârbesc din anul 1326, de unde aflăm că la Sihla exista o sihăstrie aparținând de „Biserica Albă” de la Mănăstirea Neamț. Sfântul Voievod Ștefan cel Mare după lupta de la Orbic din 1457 împotriva lui Petru Aron a trecut muntele spre Mănăstirea Neamț pe la Sihla unde a găsit un pustnic bătrân ce trăia sub o stâncă. Acesta povestește că înaintea sa au mai fost doi monahi de 91 și 100 de ani pe care îi îngropase el și că înaintea acestora au mai fost încă alți pustnici bătrâni, existența sihaștrilor la Sihla ducându-se astfel către începutul sec. al-XIII-lea.

În a doua jumătate a sec. al-XVII-lea și începutul secolului al-XVIII-lea la Sihla a sihăstrit circa 40 de ani, Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla. Aceasta s-a retras în aceste locuri după ce a sihăstrit 10 ani în Munții Vrancei. La Sihla Sfânta Teodora a stat la început în chilia ascunsă sub stâncă, apoi în peștera ce astăzi îi poartă numele. A murit în această pesteră și a fost îngropată acolo, iar pe la jumătatea sec. al- XIX-lea moaștele Sfintei Teodora au ajuns la Pecerskaia Lavra de la Kiev. Spre sfârșitul sec. al-XVII-lea Cuviosul Pavel Sihastrul, duhovnicul Sfintei Teodora se va retrage și el în pustia de la Sihla și Râpa lui Coroi, unde va sihăstri circa 10 ani. Osemintele îi vor rămâne în pădure aproape 200 de ani.

Istoria pustnicilor Sihla

În anul 1763 Aga Ioniță Cantacuzino Pașcanu va ctitori biserica mică din deal executată ”dintr-un lemn” în memoria prietenului său Ioan Coroi, care a murit accidental la o vânătoare de cerbi în prăpastia denumită „Râpa lui Coroi”, cea mai tainică zonă de sihăstrie din pădurile Sihlei. Tot în pădurile Sihlei a sihăstrit și Cuviosul Iosif Pustnicul, marele duhovnic al Mănăstirii Văratic, împreună cu cei doi ucenici ai săi Gherontie și Gherasim.