Liniște și splendoare. Mănăstirea Agapia – loc de odihnă a sufletelor
În locul unde credința se întrevede cu bunătatea, iar sfințenia se reunește cu dăruirea, sălășluiește Dumnezeu printre oameni. Aici, timpul trece mai greu dar trece curățându-ți sufletul de greutățile cotidiene și aici parcă poți într-adevăr auzi chemarea străveche către virtuți mult prețuite. Acest loc este vechea Mănăstire Agapia, ce stă neclintită ca un vultur care își apără semeț teritoriul lăsat de străbuni. Când sufletul e nevoiaș și are nevoie de îndrumare, când vremurile sunt tulburi și e nevoie de limpezime și luciditate, poți veni aici. Mereu poarta e deschisă.
Aici, la Mănăstirea Agapia, obștea călugărească trăiește și se gospodărește singură, iar virtuțile între viețuitoarele locașului sunt dintre cele mai alese. Zona care o înconjoară, cât și mănăstirea, a preluat numele de Agapia de la călugărul Agapie, care în secolul al XIV-lea a construit în această zonă a Neamțului, o bisericuță de lemn.
Proiectată de către arhitectul Ionasc Ctisi, biserica din incinta Mănăstirii Agapia a fost construită din piatră și cărămidă, după un plan treflat, cu turla pe naos, între 16 octombrie 1642 și 3 septembrie 1644, în timpul domnitorului Vasile Lupu și pe cheltuiala Hatmanului Gavriil și a soției sale Liliana. Între anii 1644 – 1647 s-au construit chiliile ce formează incinta mănăstirii, iar la răsărit clopotnița, construcție masivă din piatră de granit.
Veritabilă bijuterie arhitecturală care îmbină caracteristici ale stilului bizantin cu stilul neoclasic și cu arta românească, mănăstirea a fost pictată de către Nicolae Grigorescu în anul 1858. Pictura Mănăstirii Agapia are o deosebită valoare artistică deoarece este dominată de un suflu puternic realist, de autenticitate, de viață. Capodopera lui Grigorescu este reprezentată de trei tablouri și anume: portretul Sfântului Gheorghe de pe ușa altarului, Intrarea în Ierusalim și Maica Domnului cu Isus în brațe. Iisus Pantocrator este pictat în cupola boltei naosului, tronând pe un curcubeu, care pune în evidență tricolorul românesc. Tablourile Apostolilor Petru, Andrei, Pavel și Ioan, de pe cilindrul bolții, între patru ferestre au la bază o manieră picturală cu pasta uleioasă îngroșată și linii sigure.
La sfânta Mănăstire Agapia, gasim o impresionantă colecție muzeală de artă medievală și religioasă dar și o bibliotecă care cuprinde cărți și manuscrise vechi, iar casa memorială Alexandru Vlahuță se află în spatele mănăstirii și poate fi vizitată oricând. Satul mănăstiresc este deosebit de pitoresc în orice anotimp. Vara, casele sunt pline cu flori multicolore iar iarna, ulițele Agapiei sunt pline de zăpadă, dând o notă arhaică asupra locului.
Poze de la Manastirea Agapia
