Vizitați Mănăstirile de pe Valea Bistriței
Mănăstirile de pe Valea Bistritei sunt cunoscute pentru vechimea, echilibrul și semnificația lor spirituală, care dovedesc mărturiile vii ale statorniciei, credinței și priceperii oamenilor care au locuit în această zonă. Aceste obiective culturale și religioase sunt adevărate comori ale neamului românesc care încă mai păstrează trăsăturile constructive ale epocii în care au fost ridicate și evocă existența zbuciumată a creatorilor lor.
Astfel, turiștii care ajung în Piatra Neamț pot să facă o călătorie pe valea Bistriței unde pot vizita cele trei mănătiri care au dus mai departe credința pe aceste meleaguri.
Mănăstirea Bistrița din județul Neamț este așezată în comuna Alexandru cel Bun – sat Bistrița, la o distanță de 8 kilometri mai spre vest de orașul Piatra Neamț, pe drumul DN 15 Piatra Neamț-Bicaz. Mănăstirea, ctitorită de Alexandru cel Bun, a rezistat timp de peste șase veacuri la adăpostul pădurilor ce o acoperă, înfruntând greutățile și încercările istoriei.
Mănăstirea Bistrița este una dintre cele mai vechi mănăstiri din județul Neamț. La mănăstirea Bistrița se păstrează Icoana Sfintei Ana, creație bizantină cu mare valoare istorică și spirituală și Icoana făcătoare de minuni primită în dar de domintorul Alexandru cel Bun în anul 1407 de la împăratul Manuel II Paleologul
Muzeul Mănăstirii Bistrița care a fost inițiat încă din 1932 cuprinde monezi de epocă, icoane din secolele XVI-XVIII, sculpturi și frescă descoperite în timpul cercetărilor arheologice, resturi din veșmintele domnești și alte obiecte din necropolă voievodală.
Mănăstirea Bisericani – construită în zona muntelui Pietrosu la o altitudine de 650 m, se află la 12 km vest de orașul Piatra Neamț, pe DN Piatra Neamț-Bicaz. Drumul urcă plin de serpentine, în timp ce Valea Bistriței ți se dezvăluie treptat în toată splendoarea ei. La un moment dat, ascunse parcă în spatele brazilor, vei descoperi turlele mănăstirii.
La început, pe locul în care găsim astăzi așezământul monahal, se pare că ar fi existat o sihăstrie a Mănăstirii Bistrița. Abia în anul 1498, Cuviosul Iosif a părăsit Mănăstirea Bistrița și împreună cu alți călugări au început să construiască o biserică cu mijloace proprii. Printre ctitorii mănăstirii Bisericani îi regăsim pe Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Ștefăniță Vodă, Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu.
Biserica mănăstirii Bisericani este cunoscută pentru catapeteasma de o rară frumusețe în care ornamentația bogată cromatic contrastează cu sobrietatea icoanelor zugrăvite pe fonduri mate, dar și pentru ușile împărătești deosebite prin sculptura densă de arabesc a suprafețelor dinspre naos.
Mănăstirea Pângărați – un asezamant de veche traditie de pe valea Bistritei, este amplasata pe DN15 Piatra Neamt – Bicaz, in apropiere hidrocentralei Dimitrie Leonida de la Stejaru si de Bisericani, la rasarit de Muntele Botosanu si pe malul stang al paraului Pangarati.
Manastirea Pangarati isi are inceputurile in sec al XV lea, mai exact in anul 1460 cand cuviosul Simeon Sihastru, unul din sfetnicii lui Stefan cel Mare, a construit aici prima biserica din lemn cu hramul Sfantul Mare Mucenic Dimitrie.
Denumirea de Pangarati a manastirii provine, dupa istoricul Nicolae Iorga, de la un posibil calugar Pangratie care a fost un pustnic ce a dat numele paraului din apropiere.
Biserica veche de la Pangarati are o arhitectura unica intre manastirile din Moldova si Romania. Ferestrele sunt din lemn, mici si duble, cu grilaj metalic la exterior. Pridvorul este luminat de o fereastra dreptunghiulara la vest si alta la nord. Fatadele exterioare ale bisericii sunt tencuite si varuite in alb-inchis.
