Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă “Steaua sus răsare” 2017 (I)
Prima zi a Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă “Steaua sus răsare” 2017
Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț organizează miercuri, 27, și joi, 28 decembrie, cea de-a XLIX-a ediție a Festivalului de Datini și Obiceiuri „Steaua sus răsare”, manifestare care, ca și anul trecut, se încadrează în programul Târgului de Crăciun la Neamț.
Ca în fiecare an, la Piatra-Neamț, se reunesc unele dintre cele mai spectaculoase formații de datini și obiceiuri, atât din județ și din țară. Cetele de colindători, urători și mascați își vor întâmpina publicul cu frumusețea colindelor, a plugușorului și a sorcovei, dar și cu jocul arhaic al caprei, ursului și cerbului, în acest ceremonial simbolic al vieții și al morții, în care masca trece granițele și reunește lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaște.
Anul acesta, „spectacolul” morții anului vechi și al renașterii celui nou va fi adus pe străzile din oraș și pe scena de pe Platoul Curții Domnești de formații venite de peste graniță, din județele din țară și de grupuri nemțene.
În prima zi a Festivalului vor putea fi urmărite evoluțiile următoarelor formații: Ansamblul “Cununa Someșană” (localitatea Maieru, județul Bistrița Năsăud), Ansamblul folcloric aromân “Dor” (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini și obiceiuri Farcașa, „Izvoarele Borcutului” Borca, Alaiul de datini și obiceiuri Pâncești, „Sumănarii” din Trifești, Alaiul de datini și obiceiuri Bălțătești, Ansamblul folcloric “Mugurașii Mărginenilor” (Mărgineni), Alaiul de datini și obiceiuri Gârcina, Alaiul de datini și obiceiuri din Timișești, Alaiul de datini și obiceiuri din Urecheni și Ansamblul „Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț.
Ziua de miercuri va începe cu tradiționala paradă a formațiilor, care se va desfășura, începând cu ora 16:00, pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel “Ceahlău” – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasată pe Platoul Curții Domnești, va urma un spectacol extraordinar al măștilor și al obiceiurilor tradiționale din vremea sărbătorilor de iarnă.
***
Participanții primei zile:
Ansamblul „Cununa someșană” (comuna Maieru, județul Bistrița-Năsăud)
Înființat în anul 1970, Ansamblul „Cununa Someșană” valorifică un repertoriu autentic al Văii Someșului Mare, îmbinat cu costumele populare autentice ale aceleiași zone. Are în repertoriu dansuri din întreaga Transilvanie, din Banat, Maramureș și Bucovina.
Ansamblul a câștigat numeroase distincții la festivaluri naționale și internaționale, inclusiv la festivaluri desfășurate în străinătate. Cele mai recente premii sunt Trofeul „Silver Ciupaga” (Toporașul de argint) și Medalia de Argint, la Festivalul-Concurs Internațional de Folclor din Zakopane, ediția 47, 2015 (Polonia), precum și Medalia de Aur la Festivalul Mondial de Folclor „Les Cultures du Monde” – Gannat, Franța, 2016.
Atât în cadrul celor două festivaluri, cât și în celelalte locații în care a fost invitat, ansamblul „Cununa Someșană” s-a remarcat prin valoarea programului susținut, talentul și măiestria tinerilor artiști populari măiereni. Aceștia au prezentat o deosebită interpretare scenică a obiceiului tradițional al nunții someșene, care a oferit imaginea neasemuitei frumuseți a costumelor populare și a folclorului de pe Valea Someșului.
Coregrafia ansamblului este semnată de Aurel Adrian Salvan, iar conducerea muzicală de Ionel Oarcăs. Pentru Festivalul de la Piatra-Neamț, formația a pregătit un moment coregrafic din Bistrița-Năsăud – Obicei de nuntă de pe Valea Someșului Mare, un moment susținut de soliștii vocali Silviu Avram și Ionela Varvari și o suită de jocuri din Câmpia Transilvaniei.
Ca orice ansamblu profesionist care se respectă, bistrițenii de la “Cununa someșană” au pregătit un program de colinde și obiceiuri de iarnă reprezentative zonei din care vin.
***
***
Ansamblul Folcloric Aromân „DOR” (Sarighiol de Deal, județul Tulcea)
Acum 38 de ani, la Sarighiol de Deal, județul Tulcea, a luat ființă Ansamblul Folcloric Aromân de Cântece și Dansuri, format din patruzeci de tineri entuziaști, dansatori, soliști vocali și instrumentiști.
Conducătorul Ansamblului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer și director de școală, s-a identificat, încă din primele momente, cu visele și aspirațiile noului colectiv.
Personalități în domeniu (Tita Sever, Elise Stan, Gheorghe Baciu, Emilia Comișel și mulți alții) au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artistică și autenticitatea Ansamblului, în spectacole sau festivaluri județene, naționale și internaționale. Formația a evoluat pe numeroase scene ale țării (București, Baia Mare, Bistrița, Constanța, Rădăuți, Iași, Brașov, Zalău, Slatina, Tulcea, Botoșani, Suceava) și a avut apariții în mai multe emisiuni culturale de radio și televiziune.
În perioada anilor 2013-2015, Ansamblul a susținut peste 80 spectacole, obținând Marele Premiu – Trofeul „Regele Brazilor”-, la Festivalul Internațional de Folclor „Regele Brazilor”, Bistrița-Năsăud și Marele Premiu la Festivalul „Serbările Deltei” de la Sulina.
Director și instructor al Ansamblului Folcloric Aromân „Dor” din Sarighiol de Deal este prof. drd. ing. Dumitru Caimacan Popescu.
***
***
Alaiul de datini și obiceiuri din Farcașa, județul Neamț
Comuna Farcașa este renumită pentru bogatele tradiții și obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă: capra, bujorul, ursul. Dacă în urmă cu câțiva ani acestea păreau pierdute iremediabil, datorită câtorva fărcășeni inimoși și a susținerii autorităților locale, tradițiile au reînviat ca altădată. Dintre cei care au avut lăudabila inițiativă și s-au implicat în mobilizarea consătenilor, procurarea de măști populare, tobe din piele, precum și a altor accesorii, amintim doar câțiva: Ionel Bezim, Vasile Ștefănescu, Cristian Gheorghiu, Ion Lupu.
Formația de obiceiuri populare «Capra din Farcașa», coordonată de Cristinel Gheorghiu, este alcătuită din peste șaizeci de membri și a participat la festivaluri de datini și obiceiuri organizate în județ.
***
***
Formația „Izvoarele Borcutului”, comuna Borca
Jocul caprei și mascații din Borca, obicei vechi de sute de ani, reprezintă un dans al binelui și răului, al spiritului, totul îmbinându-se într-un cerc, din care răul încearcă să evadeze spre lumea exterioară. Personajele par a fi stranii, ciudate, coborâte dintr-o lume fantastică, ireală. Pe fondul sonor al zurgălăilor, buciumului, țignalelor, tobelor, fluierelor, se strigă, se cântă, se râde, se plânge, interzicând, astfel, evadarea răului în lumea reală. Din formație fac parte personaje frumoase, hazlii, sau personaje zdrențuroase, grotești : Căpitanul, Turcul, Irodul, Caprele, Țapii, Fluierașul, Mareșalii sau Țiganii, Măndițele, Fanarioții, Moșneagul, Baba, Dracul, Moartea. Formația coordonată de directorul Căminului Cultural din comună, Petrică Iliescu, numără în palmares participări importante la Festivalul Național al datinilor și obiceiurilor de iarnă organizat de Complexul Național Muzeal „Astra” din Sibiu, la Festivalul interjudețean de tradiții și obiceiuri “Leru-i ler…” de la Brașov sau la Festivalul Național de tradiții și obiceiuri de iarnă “Steaua Sus Răsare” de la Piatra Neamț.
***
***
„Sumanarii” din Trifești, județul Neamț
Formația “Sumanarii” din Trifești s-a înființat în 1971, atunci când, descoperind frumusețea sumanelor ținute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învățătorul Dumitru Stoean a avut inițiativa organizării unei formații care să reprezinte comuna Trifești la una dintre primele ediții, cea din 1972, ale Festivalului de Datini și Obiceiuri de la Piatra-Neamț. Autenticitatea și frumusețea costumelor din Trifești i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii” au fost invitați în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iași, Constanța, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Țăranului” din București sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generații. Aceștia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecționate de meșterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moștenire secretul meșteșugului său, ceea ce face cu atât mai prețioasă costumația urătorilor. Sumanele sunt țesute din lână bătută și sunt cusute manual cu șnur tot din lână. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilica Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, și cornul de vânătoare.
***
***
Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț
Înființat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanți păstrători de cultură tradițională românească. De patru decenii, ansamblul nemțean cutreieră Europa, ducând cu el frumusețea dansurilor, cântecelor și a costumelor populare românești. În palmaresul Ansamblului se află distincții obținute la manifestări prestigioase din țară și din întreaga Europă: Festivalul Internațional de Folclor de la Reims (Franța), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet și Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internațional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franța), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internațional „Olympus” (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).
Parte componentă a Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical și literar al zonei.
***
Program:
