Mănăstirea Horaița din Județul Neamț datează din prima jumătate a sec. al XIX lea și este unică prin elementele de arhitectură romano-bizantină, precum și prin influențele rusești remarcate în numărul și configurația celor opt turle.
Situată la poalele Muntelui Horăiciorul, lângă versantul răsăritean al munților Stânișoarei din Carpații Orientali, această mănăstire impresionează prin frumusețea picturii din interior realizată în stil neobizantin, pe un fond cărămiziu, dar și prin catapeteasma realizată la Viena și sculptată în stil baroc.
Cel mai important eveniment care se organizează în fiecare an la Mănăstirea Horaița este procesiunea la praznicul ”Izvorul Tămăduirii”.
Această procesiune cu Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului are loc în vinerea din Săptămâna Luminată, când pelerinii din aproape toată țara vin să participe la acest eveniment. Ea cuprinde urcarea cu Sfânta Icoană din Biserica Mare a Mănăstirii Horaița la Schitul Horăicioara, în sunetul clopotelor, când pelerinii prezenți la această sărbătoare se aliniază în rând de la Biserica Mare până pe deal și stau ca icoana să treacă pe deasupra lor. Înaintea Icoanei Făcătoare de minuni a Maicii Domnului se merge cu toaca, iar după ea merge soborul de preoți și pelerinii.
Icoana este purtată de patru oameni pe un drum de aproximativ 3 km. Pelerinii vin la acastă sărbătoare pentru a lua binecuvântare de la Icoana Maicii Domnului dar și pentru a lua apa de la Izvorul Tămăduitor de la Schitul Horăicioara, izvor al cărui renume determină pe credincioșii aflați în suferință să vină aici în fiecare an.
Povestea izvorului ne spune că mai demult unul dintre călugării de la Schitul Horăicioara care mergea prin pădure a auzit la un moment dat glasul Maicii Domnului. Aceasta l-a îndemnat să meargă spre locul în care astăzi se află izvorul tămăduitor înzestrat cu darul Fecioarei Maria.