Redescoperind tradiții locale. Colecții etnografice nemțene

About the route

Ținutul Neamțului – un izvor nesecat de tradiții în arta populară Arta populară reprezintă un mod specific de comunicare între oameni, relevând gustul pentru frumos și rafinamentul artistic al membrilor dintr-o anumită comunitate, într-o anume perioadă istorică. Ea folosește un limbaj codificat și foarte bogat. Simbolurile străvechi păstrate, deși și-au pierdut semnificațiile inițiale, aduc ecoul unei bogate vieți spirituale, constituind fondul statornic al tradițiilor populare, devenit izvor de inspirație pentru creația contemporană.

Zona Neamțului are o lungă tradiție de meșteșuguri și meșteșugari care, în mod aproape miraculos, a supraviețuit neschimbată până în zilele noastre. E printre puținele locuri din Europa unde mai puteți vedea pe viu cum se face o mască populară, de lemn sau din materiale textile, folosită în scopuri ritualice, la sărbători sau cum se prelucrează lemnul fără mașini moderne. De asemenea, fiind o zonă apropiată de munte, în care oieritul rămâne o ocupație de bază în zona rurală, aici veți găsi cei mai pricepuți artizani în prelucrarea lânii și a pieilor de oaie. Obiectele rezultate sunt nu numai frumoase, ci și unice.

Fie că vorbim de țesăturile tradiționale realizate la războaiele vechi, de frumoasele sculpturi în lemn, de costumele populare lucrate cu motive specifice zonei sau de faimoasele măști populare destinate obiceiurilor de Anul Nou, meșterii populari din Neamț continuă să perpetueze arta populară în forme ṣi stiluri artistice dintre cele mai diverse. Obiectele tradiṭionale pot fi confecționate și din alte materiale decât cele amintite mai sus, cum ar fi metal, plastic, sticlă, cauciuc sau lut. Toate acestea relevă însă gustul pentru frumos ṣi rafinamentul artistic al acestor creatori populari.

În prezent, mulți dintre meṣterii artei tradiționale caută să-ṣi adapteze produsele la inovaṭii care să corespundă cerinṭelor ṣi exigenṭelor consumatorilor contemporani. Chiar dacă unele dintre obiecte apar în forme noi, principiile decorative sunt, în general aceleași, desprinse din arta populară, tradiṭională.

Printre cele mai populare suveniruri ce pot fi achiziționate de turiștii care vin să cunoască județul Neamț, se numără țesăturile din in și bumbac, costumele naționale, obiectele de uz casnic din ceramică, obiectele sculptate în lemn folosite în gospodăria țăranului român, măștile rituale cu origini ancestrale, obiectele de podoabă lucrate manual sau icoanele pe lemn ori sticlă. Meșterii populari din Județul Neamț, prin munca și dragostea lor față de tradiții, mențin vii aceste meșteșugurii și ne încântă întotdeauna prin măiestria obiectelor realizate.

Muzeele etnografice, prin expozițiile lor permanente, înfățișează istoria locurilor din Neamț, creionează universul în care au trăit în trecut oamenii acestui ținut, iar meșterii populari din Neamț transmit mai departe tot ceea ce ei au primit mai de preț de la înaintașii lor, moștenirea culturală.

Colecții de artă populară de mare valoare pot fi admirate în mai multe muzee etnografice din județ: Muzeul de Etnografie din Piatra Neamț, Muzeul de Istorie și Etnografie din Târgu Neamț, Muzeul Neculai Popa de la Târpești, dar și în cadrul atelierelor diferiților meșteri care lucrează neîncetat, cu pricepere, pasiune și răbdare, pentru a lăsa posterității creații unice și originale, adevărate comori de expresivitate populară.

Obiectivele turistice incluse în rută Piatra-Neamț reprezintă unul din orașele Moldovei cu un patrimoniu istoric, dar mai ales arheologic, valoros. De aceea vă propunem ca, parcurgând itinerariul etnografic stabilit, să vă îndreptați atenția și asupra ansamblului Curtea Domnească Piatra-Neamț, unde veți găsi Muzeul de Etnografie Piatra Neamț, cu linia sa arhitectonică pitorească, care prezintă aspecte ale locuinței țărănești de pe Valea Bistriței, costumul popular, principalele ocupații, muncile agricole și meșteșugurile din regiunea subcarpatică a Moldovei, precum și Muzeul de Artă Piatra-Neamț, deținător al unui mare număr de lucrări aparținând artiștilor nemțeni, valorificarea acestora contribuind la menținerea și dezvoltarea vieții spirituale a orașului.

Pentru o experiență inedită, asigurați-vă că faceți o oprire la Atelier 3/8, unde puteți servi o cafea delicioasă și admira, în același timp, impresionantele lucrări ale pictorului Ciprian Istrate. Atelier 3/8 reprezintă o reinterpretare contemporană a spațiului meșteșugăresc de altădată, unde aveți posibilitatea de a testa o gamă variată de specialități care vă vor energiza și vă vor pregăti pentru excursia ce urmează.

Deviind de la traseul principal care duce la Târgu Neamț (aprox. 12 km, 15 min dus-întors), pe drumul către Războieni, vă recomandăm să faceți o oprire la meșterii populari Vasile și Elena Cicârlan din Comuna Sțefan cel Mare, unde veți fi, credem noi, încântați să descoperiți nenumărate măști populare, care mai de care mai haiose și mai surprinzătoare, întrucât meșteșugul realizării măștilor, o veche tradiție a județului Neamț, a fost și este în continuare o îndeletnicire destul de răspândită și iubită, artiștii populari folosind măștile pe care le creează pentru a portetiza și satiriza diferite trăsături general umane. De asemenea, veți descoperi obiectele din cânepă lucrate meșteșugit de către doamna Elena Ciocârlan și vă veți convinge că meșteriidin Neamț lasă posterității nu numai obiecte, ci valori care înglobează în ele însele multă istorie, tradiție și cultură.

Revenind la traseul principal, pornind spre Târgu Neamț, vă puteți opri să vizitați atelierul meșterilor populari Maria și Iulian Mihalachi din Bălțătești. Familia Mihalachi duce mai departe meșteșugul țesutului, unul din meșteșugurile cele mai cunoscute în zona Neamțului. Tehnica de lucru folosită de familia Mihalachi este o tehnică populară din zonă, și anume țesutul în război de țesut orizontal (stative), folosind lână naturală sau vopsită cu plante, în diverse culori. Țesăturile sunt realizate folosindu-se atât motivele tradiționale specifice zonei Neamțului, cât și stilizări după motive abstracte.

Vă invităm apoi să faceți popas la Mănăstirea Agapia, recunoscută pentru pictura pereților interiori ai bisericii principale, realizată de pictorul Nicolae Grigorescu, în anul 1858, la vârsta de doar 20 de ani. În cadrul Mănăstirii Agapia funcționează, încă din secolul al XIX-lea, ateliere de diverse meserii, înființate în anul 1803, după transformarea acesteia în mănăstire de maici. Atunci au fost înființate atelierele de covoare și de broderii artistice, precum și ateliere de țesut stofe și mohair. Cea mai veche și importantă tradiție din cadrul mănăstirii este țesutul covoarelor. În cadrul muzeului mănăstirii pot fi admirate multe modele de covoare realizate în secolul al XIX-lea. Tradiția realizării covoarelor s-a păstrat până în zilele noastre, maicile de la Agapia lucrând manual covoare din lână, folosind coloranți naturali, cu modele variate.

Mănăstirea Văratic constituie un alt obiectiv religios de importanță aparte pentru județul Neamț, aici funcționând încă din 1940 ateliere de broderie bisericească și legătorie de cărți, covoare, tricotaj, țesut pânză, pictură bisericească și artă decorativă, majoritatea păstrându-se și în prezent. Tot în cadrul acestui așezământ monahal a fost amenajată o bogată colecție muzeală și, totodată, aici poate fi vizitat mormântul Veronicăi Micle.

Pe Valea Ozanei, înainte de a ajunge la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, puteți poposi la meșterii populari Ionela și Constantin Lungu din Humulești care, cu multă migală și imaginație, reușesc să reconstruiască, din lemn, lână și lut, fascinantul univers al lui Ion Creangă.

Vă încurajăm să nu ratați vizitarea Cetății Neamț, monument medieval de o valoare excepțională, emblematic pentru Ținutul Neamțului, care stă de veghe asupra văilor Moldovei și Siretului și care reprezintă, astăzi, mărturia grandioasă a unei istorii foarte zbuciumate a statului medieval moldovenesc. Parcurgând cele 21 de spații expozitionale, dintre care amintim Sala de Sfat și Judecată, Camera de taină, Sala armelor, Neagra temniță, Camera plăieșilor, Camera domnițelor și Lapidariumul, vă veți simți „teleportați” în timp, în acele vremuri îndepărtate și pline de însemnătate istorică.

Tot în orașul Târgu Neamț, în cadrul Muzeului de Istorie și Etnografie, se regăsesc obiecte tradiționale specifice zonei, împărțite pe categorii: meșteșuguri de prelurare a lemnului; țesături și port tradițional; alte ocupații -agricultura, păstoritul, olăritul, fierăritul-. De asemenea, nu ratați vizitarea pavilionului etnografic exterior, unde veți fi coplesiți de mărimea instalațiilor tradiționale prezentate și purtați în trecut, în vremuri străvechi din viața satului nemțean.

După vizitarea Muzeului de Istorie și Etnografie, mențineți-vă în starea de încântare, permițânduvă să descoperiți străvechile meșteșuguri ale țesutului, împletitului și croșetatului, pe care aveți ocazia să le savurați din plin făcând o vizită la Asociația „Nemțeanca” din Târgu Neamț. Județul Neamț este renumit pentru scoarța „cu trandafiri” din Ghindăoani, scoarța „cu flori” din Crăcăoani, scoarța „în nouri” din Bălțătești, scoarța „cu capăi” din Hlăpești, scoarța „cu brazi” din Săvinești, scoarța „în roate” din Borca, scoarța cu „luceferi” din Dobreni, scoarța „cu coarnele berbecului” din Pipirig ori scoarța „cu păsări” din Gherăiești. Existența lânii, provenită de la oile care se cresc în gospodării, determină și astăzi femeile să mai folosească războaiele vechi de lemn, moștenite de la mama ori bunica și să țese piese vechi, dar în forme și tehnici noi: cerga mițoasă cu alesături, carpetele și cuverturile cu decorul în relief, cuverturile înflorate, țesute în multe ițe, macaturile, fețele de masă, ștergarele. Nici o altă ocupație nu a creat o mai mare comuniune socială și spirituală, ca țesutul tradițional din timpul iernii. În aceste condiții autonome de lucru s-a creat adevărata artă tradițională a textilelor de casă, pentru că fiecare țesătoare a adăugat, la modelul răspândit în sat, detalii personale ornamentale și cromatice. Membrii talentați ai Asociației „Neamțeanca” duc mai departe arta țesutului, realizând piese reușite și apreciate, asupra cărora își imprimă mentalitatea, sensibilitatea și măiestria proprie.

Ca să ajungeți la Petricani, puteți folosi DJ 155 Târgu-Neamț-Topolița-Petricani, cu un traseu de aprox. 7 km. Din centrul comunei Petricani, virați la stânga către Târpești și după cca. 3 km veți descoperi, pe partea dreaptă a drumului, Muzeul etnografic al meșterului Nicolae Popa, unul dintre cele mai frumoase și interesante muzee din Moldova. Veți găsi aici un întreg univers al valorilor culturale și al tradițiilor populare, surprinzătoare prin farmecul și ineditul lor. Peste tot plutește spiritul hâtru și binevoitor al celui care, timp de nouă decenii, a creat și însuflețit această oază de tradiție și tihnă a satului nemțean.

Toate acestea fac parte din frumoasa lume a satului din județul Neamț, pe care vă invităm să o descoperiți îndeaproape și să vă lăsați fermecați de originalitatea și tainele sale.